Fundaţia META s-a născut ca proiect artistic, dezvoltându-se în acelaşi timp şi ca instituţie culturală.
A apărut într-o perioadă în care post-, anti-, retro-, neo-, hyper-, super-, sub- deveniseră mai importante decât noţiunile în sine care, în mod firesc, ar fi trebuit redirecţionate, deconstruite, readuse în discuţie; au fost ataşate la modernism, avangardă, real etc.
Prin noi, META se redefineşte ca un spaţiu independent, cu identitate proprie, necunoscut în varianta sa de prefix. Îşi pierde astfel semnificaţia clasică de anexă la ceva.
Ce însemna el ca element component/anexă?
Între altele:
Sugera ideea de : post-/dincolo de (metafizică).
transformare, schimbare (metamorfoză).
Ca prefix, META redirecţioneză artă, discurs, pictură, logică, matematică, fizică, psihologie, filozofie etc.
Referitor la META-artă, discursul vizează conotaţia clasică de “ARTĂ DESPRE ARTĂ”. Noi adăugăm: “ARTĂ VERSUS ARTĂ”, “ARTĂ CONTAMINATĂ DE ARTĂ”, “ÎNĂUNTRUL/ÎN AFARA ARTEI” “ÎN FAŢA/ ÎN SPATELE ARTEI” etc.
META-artă: ce sunt / cum arăt? Ce comunică arta despre ea însăşi sau despre alte discursuri, coduri şi convenţii, felul în care “vedem”, cum suntem învăţaţi să o facem, reprezentare şi vizibil. Acestea sunt doar câteva din temele pe care META-arta le aduce în discuţie.
Tranziţie, privatizare, democratizare – este atmosfera în care META a luat fiinţă, păstrând ceva din vechea conotaţie: lângă (ceva).
Între altele, pentru noi META semnifică niciodată singur. Proiectele, discursurile vizuale în care ne implicăm, sunt legate aproape de fiecare dată de acest lângă.
Fundaţia Culturală META este una din primele organizaţii particulare care activează în domeniul artelor vizuale în România. Înfiinţată în 1995 de sculptorul Romelo Pervolovici, Fundaţia Culturală META se îndreaptă azi către domenii / spaţii alternative ale artei contemporane, către inter/trans/multi disciplinaritate, experiment.
