Se numără printre primii care s-au ocupat de construcţiile situate în zone seismice. A colaborat cu arh. Duiliu Marcu, ocupându-se de partea de structuri.
(28 octombrie 1897 - 1964)
Studii academice/de specialitate:
? - Urmează cursurile elementare şi medii la Botoşani;
1916 - Absolvă liceul şi susţine examenul de admitere la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele;
mai 1922 - Absolvă Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele ca şef de promoţie şi i se acordă diploma nr. 1 a Şcolii Politehnice;
1925 - Obţine diploma de inginer-electrician la Şcoala Superioară de Electricitate din Paris;
28 iunie 1938 - Absolvă doctoratul la Facultatea de Construcţii, cu teza: „Le retrait du béton et son influence sur l’adherence”. Din comisia de examinare au făcut parte Nicolae Vasilescu-Karpen, Ion Ionescu-Bizeţ și Aurel Ioanovici.
Activitate publică/ administrativă // Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii)
1922-1931 - Inginer proiectant şi conducător de şantier la Societatea Edilitatea din Bucureşti;
15 martie 1926 - Asistent la cursul de poduri al profesorului Ion Ionescu-Bizeţ şi şef de lucrări la Institutul Electronic al Universităţii din Bucureşti;
1 februarie 1929-1931 - Asistent la cursul de beton armat la Facultatea de Construcţii;
1931-1939 - Conferenţiar la Facultatea de Construcţii;
1931-1940 - Şeful serviciului construcţii de la Casa Autonomă a Monopolurilor (C.A.M.);
1939 - Profesor la Facultatea de Construcţii a Politehnicii la catedra de beton armat, poduri de zidărie şi lemn;
24 noiembrie 1939 - Membru în „Comisia pentru elaborarea legilor şi regulamentelor pentru siguranţa construcţiilor”, propusă de Ministerul Lucrărilor Publice, Consiliul Tehnic Superior şi Institutul Român. Printre membrii acestei comisii se numără: Ion Ionescu-Bizeţ, Ion Buşilă, Gh. Em. Filipescu, Paul Smărăndescu, V. Bruckner, Anton Chiricuţă;
5 decembrie 1940 - Preşedintele comisiei înfiinţate după cutremurul din 10 noiembrie 1940 pentru evitarea dezastrelor naturale;
decembrie 1941 - Face parte din comisia superioară de pe lângă Consiliul Tehnic Superior pentru evaluarea clădirilor în urma seismelor;
1 octombrie 1941-martie 1945 - Inginer-şef şi director general al Direcţiei Generale a Construcţiilor din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice;
5 martie 1943 - Ministerul de Finanţe îl numeşte delegat al Băncii Naţionale în Consiliul de Administraţie al Casei Autonome a Monopolurilor Regatului României;
1946-1950 - Numit în consiliul tehnic al Băncii Naţionale a României unde va lucra la proiectul de beton armat la ultimile patru etaje ale corpului nou al Băncii Naţionale din Bucureşti, la proiectul pentru cupolele de sticlă ale clădirii noi a Băncii Naţionale şi la proiectul de beton armat pentru clădirea Băncii Naţionale din Iaşi;
1950 - Inginer-consultant pentru diferite institute de proiectare, printre care enumerăm: I.P.R.O.M.E.T, I.P.R.O.I.L, I.P.C.T.
PROIECTE REALIZATE
Proiecte de arhitectură
1922 - Localul Societăţii Edilitatea şi Govora, Călimăneşti;
1922-1923 - Atelierele de reparat vagoane ale şantierelor române de la Dunăre;
1923 - Depozitul de la Manufactura de tutun „Belvedere” (proiectul din beton armat);
- Depozitul de la Manufactura de tutun, Sf. Gheorghe (turnuri de răcire, prefabricate);
- Supraînălţarea pasajului imobiliar din Bucureşti;
- Halele centrale din Brăila (proiectul din beton armat);
1924 - Abatorul comunal, Botoşani (proiectul din beton armat);
1925-1927 - Liceul „Fraţii Buzeşti”, Craiova;
1926 - Casa ing. Erbiceanu, strada Pia Brătianu nr. 2;
- Casa ing. Călinescu, strada Austrului nr. 42;
1927 - Rezervorul de apă din Câmpina;
1929 - Rezervorul de apă, Curtea de Argeş;
- Clădirea Institutului Experimental Băneasa;
- Sala de cinematograf Govora;
- Podul de peste Argeş, Negoieşti - executarea şi proiectul de beton armat;
1930 - Podul peste Sabar, Jilava (infrastructura);
- Podul peste Neajlov, Gorneni (28 Km şi 800 m lungime);
- Hala de pregătire Astra Braşov;
- Tunelul aerodinamic al Şcolii Politehnice - infrastructura, execuţia şi structura;
1930-1931 - Podul peste Dâmboviţa, Budeşti;
1936-1940 - Casa Autonomă a Monopolului din Calea Victoriei, în prezent sediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (proiectul din beton armat);
1938 - Clădirea C.E.C., Splaiul Independenţei, Bucureşti;
1939 - Casa de Pensii, Ministerul Artelor, strada Nuferilor, Bucureşti (în colaborare cu arh. Ion Al. Davidescu);
1941 - Imobilul de pe Calea Victoriei, colţ cu strada Occident, Bucureşti;
1942 - Fabrica de automobile Moreni-Colibaşi (conducerea proiectării şi executarea);
1944-1945 - Institutul de Cercetări Chimice din Splaiul Independenţei, Bucureşti;
? - Fabrica de arme Cugir (proiectele de beton armat).
Proiecte de restaurare
1928 - Biserica Popa Tatu, strada G-ral Berthelot nr. 51, Bucureşti;
1935 - Biserica Băneasa;
? - Biserica Madona Dudu, Craiova (proiectele pentru structura de rezistenţă);
? - Teatrul din Constanţa (consolidare);
? - Casa Studenţilor din Bucureşti;
? - Cercul Militar, Bucureşti.
Activitate publicistică/ editorială
1930 - 1931 - Cursul de beton armat (litografiat);
1942 - Prescripţii pentru proiectarea şi executarea construcţiilor de beton armat;
1947 - Cursul de beton armat - Elemente de calcul şi proiectare (litografiat);
1958 - Condiţii tehnice pentru exploatarea şi recepţionarea lucrărilor de beton armat E.S.A.C.;
- Betonul armat. Construcţii industriale;
1963 - Construcţii de beton armat. Calcul şi alcătuirea structurilor statice.
Surse primare:
NOICA, Nicolae Şt., Banca Națională a României și personalități din istoria construcțiilor, cu o Prefaţă de acad. Mugur Isărescu, București: Mașina de Scris, 2006.