COMENTARIU CRITIC

Până în 1947 Nicolae Bădescu a avut colaborări cu arhitecţi precum Horia Creangă, Henrietta Delavrancea-Gibory și Octav Doicescu. După 1947 a făcut parte dintre arhitecţii care au realizat o arhitectură caracterizată ca fiind prima fază a desfăşurării revoluţiei socialiste. După 1952, arhitectura fiind considerată de stat, Nicolae Bădescu a făcut parte dintre arhitecţii politruci, care au activat pentru implementarea modelului sovietic în arhitectura românească.

(Fișă realizată de Gabriela Petrescu, 2017)
 

IMAGINI

BIOGRAFIE

(Bucureşti, 1912 - 1991)
 
Studii academice/de specialitate
1939 - A absolvit Facultatea de Arhitectură.
 
Activitate profesională
- Şi-a început activitatea de proiectare în atelierele arh. Horia Creangă, Henrietta Delavrancea-Gibory și Octav Doicescu.
 
Activitate didactică
din 1946 - Activează în cadrul Facultăţii de Arhitectură;
1952 - 1953 - A condus Facultatea de Arhitectură;
1952 - 1953 - Director (decan/rector) la Facultatea de Arhitectură.
 
Activitate ştiinţifică
În anul 1949 a participat, împreună cu Gustav Gusti, la Primul Congres al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor de la Lausanne- Elveţia.
 
Activitate publică/administrativă // Activitate profesională (afilieri, poziţii administrative, comisii)
1952 - 1953 - Preşedinte al Comitetului de Stat pentru Construcţii;
1952 - 1969 - Preşedinte CSAC/ CSCAS;
1969 - 1973 - Vicepreşedinte CSEAL;
1965 - 1974 - Membru CC al PCR;
1957 - 1975 - Deputat în MAN;
1952 - Membru în comitetul de conducere al UAR al RPR.
 

PROIECTE

PROIECTE REALIZATE/NEREALIZATE

(?) - Vila Cancicov din Balcic, colaborator al arh. H. Delavrancea;
​(?) - Biserica din Vulturești, Drăghiceni;
1934 - 1939 - Palatul Principelui Nicolae de la Snagov (autoare arh. H. Delavrancea);
1945 - 1948 - Aerogara Băneasa (în colaborare cu arh. A. Damian, M. Alifanti, C. Alifanti, ş.a.);
1948 - Clădire de locuit, planuri cu 2 apartamente;
1949 - Aerogara Băneasa, Bucureşti;
1950 - 1955 - Casa Scânteii, București (în colaborare cu arh. H. Maicu, M. Locar, M. Alifanti ş.a.);
1951 - 1952 - Expoziţie Agricolă Bucureşti;
1958 - 1960 - Sistematizarea Pieţei Sălii Palatului (în colaborare cu arh. H. Maicu, D. Marcu, T. Stănescu).
 
Concursuri. Premii şi distincții
1936 - 1947 - 5 concursuri publice;
(?) - Concurs internaţional, Sofia;
(?) - Concurs Opera de Stat RPR, premiul I;
1947 - 1948 - Plan sistematizare, Galaţi, schiţe;
1960 - UAR, Sistematizarea Pieţii Sălii Palatului, Bucureşti.

Activitate publicistică
Nicolae Bădescu „Rolul arhitectului în RPR”, revistele Tehnice AGIR, seria Arhitectură-Construcţii, anul II. nr. 5-1948, p. 261.
 

BIBLIOGRAFIE

Sidonia Teodorescu, Raluca Niculae, Vasile Ţelea, Andrei Bîrsan, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C – ediţie online, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2012), din Fondul Timbrul Arhitecţilor; Bucureşti, 2014 (https://issuu.com/dictionaruar), ISBN: 978-973-0-18270-5
Adrian Panaitescu, De la Casa Scânteii la Casa Poporului, patru decenii de arhitectură în Bucureşti 1945-1989, Bucureşti, Simetria, 2012
Sorin Vasilescu, „Arhitectura Totalitară (I)”, Arhivele Totalitarismului nr. 3-1995
Irina Tulbure, Arhitectură şi urbanism în România anilor 1944-1960: constrângeri şi experimente, Bucureşti, Simetria, 2016
Vlad Mitric –Ciupe, Arhitecţii Români şi Detenţia Politică, 1944-1964, Bucureşti, Institutul Naţional pentru studiul totalitarismului, 2013
Revista Arhitectura 1950-1989