Despre realizarea Sediului politico-administrativ din Baia Mare, Mircea Alifanti preciza: „Am încercat să solicit funcţionalul şi constructivul să-mi ofere premizele unei certe expresivităţi, să-mi dezvăluie dispoziţii şi asocieri variate, interesante, neașteptate chiar, pe care să le ordonez, apoi să le simplific, să le fac mai puternice prin procedee de compoziţie cunoscute. Dintre acestea, am încercat să folosesc ca scheme de lucru numai pe acele care închideau în ele contrastul, conflictul, viaţa, considerând ca acestea vor transmite şi construcţiei - odată terminată – o închegare mai adecvată, mai îndrăzneaţă”
Apreciind vechea arhitectură populară din Maramureș ca fiind deosebit de expresivă, Mircea Alifanti afirma că: „Această arhitectură nu este numai frumoasă, adecvată funcţiei şi peisajului; ea este în acelaşi timp viguroasă şi îndrăzneaţă. Ea respectă şi peisajul, dar în mod conștient, variat şi inteligent, când suprapunându-i-se, când folosindu-l ca element component, când înfruntându-l.”
(SURSĂ: BÂRSAN, Andrei, NICULAE, Raluca, TEODORESCU, Sidonia, ȚELEA, Vasile, Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI) (literele A-C), București, 2012, https://issuu.com/dictionaruar/docs/dictionar_arhitecti_si_cladiri_ac_u
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din Româniadin Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2014).